Evenimentul 29-12 2007 Cioplitorul mastilor din lemn
Bīrlad
Cioplitorul măştilor din lemn
Bīrlădeanul Dan Horgan este singurul meşter popular din judeţul Vaslui care confecţionează măşti din lemn. Pasiunea lui a izbucnit īn urmă cu 17 ani, cīnd, īn mod inexplicabil, a pus mīna pe o daltă şi a sculptat o floare.
A muncit mai bine de şase ore pīnă a izbutit, dar satisfacţia reuşitei a fost deplină. Din acel moment a īnţeles că are o misiune specială, să facă lucruri care nu sīnt la īndemīna oricui. Au urmat sute de ore de trudă pīnă ce a deprins singur meşteşugul lemnului. Acum este mulţumit că măştile sale sīnt unice nu numai īn judeţ, ci şi īn ţară. Īşi recunoaşte creaţiile dintr-o mie pentru că au un aspect inconfundabil şi greu de reprodus. Creaţiile lui Dan Horgan sīnt realizate integral din lemn şi au, de regulă, dimensiuni impunătoare.
Măştile urătorilor, coşmarul copilăriei
Īn copilărie, Dan Horgan obişnuia să meargă cu uratul singur. Rar s-a īntīmplat să meargă īn grup şi asta pentru că īntr-un an a fost păcălit la īmpărţitul banilor de tovarăşii săi. "Decīt să fiu īnşelat, am decis că mai bine merg singur cu uratul. Şi de fiecare dată, īn Ajunul Anului Nou, colindam oraşul de dimineaţă şi pīnă noaptea. Ajungeam acasă frīnt de oboseală, ud la picioare, flămīnd de cele mai multe ori, dar bucuros că aveam sacoşa plină cu colaci, nuci şi dulciuri. Evident că primeam şi destui bani. Īntr-un an am cīştigat vreo 300 de lei, ceea ce īnsemna foarte mult. Īmi plăcea să spun urătura din tot sufletul, cu o bucurie care mi se citea īn ochi, iar uneori se īntīmpla să mi se ceară să mai repet odată uretul, pentru că le plăcea gazdelor sinceritatea şi convingerea cu care spuneam acele versuri", ne-a povestit Dan Horgan. După lăsarea īntunericului, ştia că īncep să umble cu uratul şi flăcăii mascaţi sau capra. Meşterul īşi aminteşte cīt de nerăbdător era să-i vadă cum arată şi să le analizeze chipurile hidoase, carel făceau să-l treacă fiorii de teamă. După ce se uita mai atent, observa că bătrīna pe care o īntruchipa urătorul avea dinţi de fasole sau boabe de porumb, că părul era īnlocuit cu nişte bucăţi de cīrpă tăiate franjuri, iar sub mască se afla un tīnăr care se amuza de teama copiilor. "Erau atīt de bine deghizaţi īncīt nu reuşeam să-i recunosc pe cei care veneau să ne ure. Mă fascina urīţenia acelor măşti. Cu cīt era mai urītă, de fapt acea mască era cea mai frumoasă, chiar dacă pare ceva lipsit de sens", ne-a spus meşterul popular.
Măşti numai din lemn
Chiar dacă īn copilărie a fost marcat de aspectul īnfiorător al măştilor, Dan Horgan a hotărīt să confecţioneze măşti care nu pot fi purtate, ci doar expuse. Meşterul popular susţine că semnificaţia expunerii unei asemenea măşti este aproximativ aceeaşi, dar poate să semnifice şi o ironie la adresa unei anumite persoane din casă. De exemplu, soacra, poate avea două limbi, una foarte lungă şi ascuţită, iar cea de-a doua mai scurtă, pe care o foloseşte numai īn anumite situaţii. Dacă persoana căreia i se adresează masca este mai veselă, atunci masca trebuie să īntruchipeze un chip vesel. "După un studiu īndelungat am ajuns la concluzia că īn ţinutul Tutovei nu a existat o tradiţie a măştilor. Doar vīnătorul şi mireasa sīnt personaje īntīlnite īn tradiţia obiceiurilor de iarnă din comuna Zorleni. Capra şi ursul sīnt preluate din zona de nord a Moldovei. Tot din această zonă provin şi celebrele măşti confecţionate din piele sau blană. Măştile apărute īn comerţ, din plastic sau materiale textile, nu au nimic de-a face cu tradiţia. Sīnt produse de duzină, fără nici o valoare tradiţională. Folosesc numai lemn pentru confecţionarea măştilor pentru că rezistă mai mult timp, mai ales dacă materia primă folosită este tratată. Īn loc de păr folosesc cīlţi, care sīnt şi un antidot foarte bun pentru molii. Pentru că nu am găsit o tradiţie a măştii īn zonă, am considerat că este timpul să īnceapă şi poate chiar de la mine. Cum blana sau pielea nu ne-ar reprezenta, am considerat că lemnul este cel mai potrivit. Nici una dintre măştile pe care le-am făcut pīnă acum nu seamănă una cu alta, pentru că este imposibil să le poţi reproduce īntocmai", ne-a declarat Dan Horgan.
Secretul unei măşti de succes
Dan Horgan a īnvăţat că succesul măştii constă īn urīţenia ei. "De fiecare dată cīnd īncep să lucrez la o nouă mască mă gīndesc că trebuie să fie cea mai urītă din toate cīte am făcut pīnă atunci. Trăsăturile măştii reflectă foarte mult starea mea de spirit. Nu am putut să spun niciodată pīnă acum că īmi place īn mod deosebit o anumită mască, īntrucīt imediat ce o finalizez īmi dau seama că deja m-am plictisit de ea şi nu a ieşit atīt de urītă cum aş fi dorit. Am avut clienţi care mi-au cerut să le dau cea mai urītă mască, care de fapt era cea mai frumoasă. Nu pot spune că am reuşit să fac cea mai urītă mască, īntrucīt mereu īmi vine īn minte altceva īn funcţie de bucata de lemn pe care o am īn faţă şi de inspiraţia de moment", ne-a dezvăluit meşterul.
Visul lui Dan Horgan este ca fiul său, elev īn clasa a IX-a, să ducă tradiţia mai departe. Tīnărului pare să-i placă măştile, dar mai are foarte mult de muncă pīnă cīnd va deveni un artist consacrat.
